Creșterea inflației în prima lună din acest an, pe fondul impactului majorării fiscalității, face ca banca centrală să aibă nevoie de dovezi suplimentare pentru a reduce rata cheie – „cel puțin încă două luni în care să vedem o scădere a inflației”, spune Isărescu. Termenul s-ar împlini în aprilie, dar datele ar fi disponibile abia pentru ședința din mai.
Depășirea pragului de 50% din PIB a datoriei publice este și o urmare a faptului că România a intrat în criza sanitară deja cu deficite foarte ridicate, accentuate ulterior de măsurile luate de Guvern pentru a sprijini economia în ultimii doi ani, susține Ciprian Dascalu, economist-sef al BCR.
Banca Națională a României a majorat cu 0,25 puncte procentuale la 1,75% rata de dobânzii de politică monetară, sub așteptările analiștilor. BNR se așteaptă la o înrăutățire a perspectivei inflației față de prognoza anterioară, după ce rata anuală a depășit deja cu mult ținta, dar vede și o încetinire a dinamicii economice, dacă din calcul este exclusă agricultura.
Banca Națională a României a păstrat nemodificată dobânda de politică monetară la 1,25%, precum și nivelul curent al facilităților de credit și depozit și rata rezervelor minime obligatorii. Banca centrală vede inflația la peste 3,5% în a doua parte a anului.
Banca Centrală Europeană (BCE) nu anticipează reducerea suplimentară a ratelor de dobândă față de nivelul actual, având în vedere că instituția dispune de o listă lungă de măsuri pentru stimularea inflației și a economiei, a declarat joi președintele instituției, Mario Draghi, într-o conferință de presă.
Rezerva Federală (Fed) a SUA a majorat miercuri dobânda de referință cu 0,25 puncte procentuale, de la 0-0,25% la 0,25-0,5%, aceasta fiind prima creștere din ultimii aproape 10 ani. Decizia semnalează începutul unui nou ciclu de politici monetare, după aproximativ șapte ani în care dobânzile au fost menținute aproape de zero.